Home,sweet home

De ceva vreme va tot spun ca am de alergat sa rezolv cu niste acte…nu am de ales.
Este exact un an de cand m-am mutat din Bucuresti si mi-am gasit oarecum acea liniste de care aveam nevoie.Si asa de mult urasc cand de voie-de nevoie trebuie sa calc iar in capitala…Nu mi-a priit niciodata orasul asta,dar acum realizez cu adevarat asta,prin comparatie.


Dupa ce am intarziat unde trebuia sa ajung-asta pentru ca microbuzul a facut prin Bucuresti cam cat de la mine pana la el…ma urc in troleul 69 si dupa ceva mers,imi dau seama ca are traseul deviat.Off!Stiti cum e cand va grabiti.Si ca sa fie tacamul complet,ascult fara sa vreau rock de la tipa din stanga mea(de fapt,tot troleul auzea,dar va dati seama eu,de langa ea..) si baloanele de ciunga spargandu-se ale tipului din spate.

Macar am rezolvat tot ce aveam de rezolvat si asta intr-o singura zi,ma pregateam sufleteste pentru mai multe zile.

Si uite asa treaba,drum inapoi,recupereaza copilul pe traseu,pe la 8 seara eram si eu inapoi acasa,plecata de vreo 13 ore…Nu mai ies 3 zile din casa sa ma recuperez. 🙂

In fine,sunt din nou acasa la mine,ma bucur muuult de asta.Ma bucur de tot ce am,de toamna,de tot…Home,sweet home…