5 lucruri despre ce inseamna sa fii parinte

Sa fii parinte sigur nu e usor! Dar e cel mai frumos rol din viata unui om! E o avalansa de sentimente pe care nu o ai altfel, indiferent de cariera sau realizari materiale. Sa cresti si sa educi un copil, sa formezi un OM e cea mai buna sansa de a ne realiza noi insine ca oameni.

Cum copiii nu vin cu instructiuni de utilizare, vei realiza ca va trebui sa inveti TOTUL. Nu te speria daca nu le vei invata pe toate rapid si nici nu te compara cu alti parinti. Tu esti tu, nu ei, iar copilul tau e unic, deci nu-i deloc acelasi lucru.

Cei care au copii cunosc deja aceste lucruri, pe care am sa le astern mai mult pentru viitorii parinti. Asadar, sa fii parinte inseamna:

• Sa intelegi ca esti responsabil pentru o viata noua. Exista acea perioada initiala mai dificila de acomodare reciproca, insa trece. Nu-i usor nici pentru bebe sa treaca de la calda lume intrauterina la cea din afara burticii si cu siguranta nici pentru parinti nu e usor sa apara o persoana noua, sa treaca de la stadiul de cuplu la cel de familie… De la 2 la 3(sau mai mult J )Dupa ce iti dai seama ca este un drum cu sens unic, ca gata, esti parinte! trebuie sa te mobilizezi si sa fii cu adevarat responsabil pentru noua viata aparuta. E mai mult decat a-i satisface nevoia de hrana, somn, adapost, trebuie sa intelegi ca acea viata depinde de tine.
• Sa fii capabil sa te pui pe locul al doilea. Feministele vor sari la gatul meu si vor spune: Inainte de mama, eu sunt femeie! Iar eu voi raspunde: ca ramai in continuare femeie, ba chiar te vei desavarsi ca femeie! Orice fetita care creste se transforma in femeie, insa doar o femeie care da nastere unui copil si/sau il creste( caci nu toate femeile pot purta o sarcina) se poate numi femeie desavarsita si implinita. Revenind la capacitate de a pune fiinta pe care o aduci pe lume pe primul loc, teoretic, ar trebui sa fie ceva instinctual. In realitate, nu se intampla intotdeauna asa. Sa devii parinte o lectie de renuntare la egoism… Cand esti parinte, nu mai vorbesti la persoana I singular. Trebuie sa inveti sa accepti pluralul. Desigur, asta nu presupune ca vei renunta complet la pasiunile tale, la lucrurile care iti fac placere. Ca mama, nu face pe eroina, din cand in cand cere ajutorul sotului/mamei/soacrei sa stea cu cel mic si acorda-ti timp tie insati. Iti vei incarca bateriile si vei fi gata sa revii cu forte proaspete la rolul de mamica. Dar asta nu inseamna sa cazi in cealalta extrema, cea care pe mine personal ma scoate din sarite: ai nascut un copil si dai bir cu fugitii! Mama/soacra il hraneste, spala, schimba, culca, etc… Si nu imi spuneti ca nu e asa, stiti bine ca sunt multi parinti care lasa totul pe bunici, bone… Pacat, pierd momente importante din evolutia puiului lor, lucruri pe care toti banii din lume nu le vor putea cumpara.
• Sa iubesti neconditionat. Daca in viata ne alegem oamenii pe care sa ii avem alaturi dupa anumite criterii si in functie de anumite asteptari, cand vine vorba de copilul nostru, lucrurile se schimba radical. Indiferent de cum arata, de personalitatea pe care o va avea(care, de multe ori, se va bate cap in cap cu a ta), de realizarile sau esecurile lor, copilul merita toata dragostea ta. Din nou, nu e usor ca, la maternitate, spre exemplu, cand medicul iti pune in brate o mogaldeata mica si zbarcita, sa simti o dragoste imensa care da pe afara… Vei observa mai intai o confuzie reciproca, un sentiment de cine esti tu si ce cauti in viata mea, dar fiecare clipa pe care o veti petrece impreuna va crea o legatura indestructibila. Dragostea va fi direct proportionala cu trecerea timpului. Pana sa devin mama, aveam impresia ca bebelusii sunt cei mai iubiti copii si ca lucrurile se schimba apoi. Cand a venit Ema in viata mea, am inteles ca fiecare zi sporeste dragostea, ca ajungi sa ai un suflet neincapator…
• Sa inveti lucruri noi si sa faci lucruri de care nu te credeai pana atunci capabil. Stii tu zicala Iubirea muta muntii din loc? O vei intelege partial in momentul in care iti vei intalni sufletul pereche, dar o vei intelege cu adevarat doar in momentul in care vei deveni parinte. Vei constata cu surprindere ca poti realiza lucruri incredibile pana nu demult, ca limitele se evapora, ca imposibilul devine posibil. In viata ni se intampla adeseori sa nu luptam suficient pentru un lucru sau o persoana, dar cand va fi vorba de copiii nostri, nicio lupta nu va fi prea grea. Toate acestea vor avea un singur scop final: bunastarea copiilor nostri.
• Sa traiesti orice sentiment la intensitate maxima. Nimic nu va mai fi potrivit de cand apare copilul. Nu va exista iubire moderata, fericire partiala, griji potrivite… Totul, atat sentimentele minunate, cat si temerile vor fi duse la extreme. Doar iubirea adevarata este capabila sa iti aduca asemenea trairi! Va spuneam ca am impresia ca imi trebuie un suflet mult mai incapator, ca ii port copilului meu o iubire imensa. Ador sa o privesc dormind si – nu de putine ori- plang. E un amalgam de iubire, fericire, implinire, mandrie, teama. O iubesc asa de mult ca doare. Cineva spunea ca A fi parinte inseamna sa traiesti permanent cu pistolul la tampla…

Simt atat de multe lucruri, poate pe unele le-am omis… As vrea sa stiu ce inseamna pentru tine sa fii parinte, ce ai adauga la cele de mai sus?