Cand contrariile se atrag…

Clasica petrecere aniversara de la bloc ,  cand sufrageria de 20 de metri patrati devenea sala de bal si cantina, deopotriva, cand parintii erau plecati de acasa mai mult de nevoie decat de bunavoie.

In seara aceea chiar nu aveam chef sa ies, as fi preferat sa stau in camera de camin si sa zac uitandu-ma la tavan. Distractia si zbantuiala nu erau pe lista de mea de activitati, dar, ca sa scap de gura mare a verisoarei mele, am acceptat sa ies. Desi era 15 iunie afara ploua si era un frig de ziceai ca musai sa dai fuga la posta sa trimiti scrisoarea catre Mos Craciun ca sa nu ramai fara cadouri…

Ajung la fericitul eveniment, deschid usa si cu greu nimeresc sufrageria din cauza fumului pe care l-ai fi taiat cu drujba, cu cutitul slabe sperante! Cum nu sunt fumatoare si nici nu imi place sa inghit fumurile altora, am fost cat pe-aci sa fac stanga-mprejur. Dar mi-am amintit cat de frumoasa era vremea ce ma astepta afara si macar pentru asta si pentru drumul lung cu 335 -ul merita sa stau putin. Macar pana ma uscam, aratam ca o caprioara haituita de lupi flamanzi. Fac cunostinta cu invitatii, zambesc fortat si deja fac in minte planul de retragere.

Stiti momentul acela in care te simti urmarit? Ei bine, privirea lui m-a pironit locului. Nu stiu nici acum, dupa 12 ani sa explic de ce, dar privirea lui avea un farmec aparte, de vanator sigur pe el. Imi imaginam ca in sinea lui ma vedea prada usoara. Cat am stat la petrecere si-a scos toate armele de seductie din dotare, omul era hotarat pe treaba. Numai ca nu imi placea stilul lui prea sigur, mi se parea arogant si deloc genul meu.

In scurtele momente cand puteam sa respir, mi-am permis sa il cercetez mai amanuntit: proaspat ras, tuns si frezat cu grija, dar fara sa fie „prea mult” si un parfum ce il facea sa emane masculinitate prin toti porii. Era diferit fata de ceilalti baieti de la petrecere care erau imbujorati si transpirati de atata vanatoare… El era ca scos din cutie, parea sa nu depuna nici cel mai mic efort. Cine zice ca nu conteaza imaginea nu stie ce vorbeste! Ca sa ajung sa stau de vorba cu un om si sa ajung sa il descopar, trebuie sa fie ingrijit si sa exprime siguranta de sine.

Si asa am ajuns sa fac conversatie cu cel care era gata sa castige titlul de „Arogantul petrecerii” si am descoperit cu surprindere ca in spatele scutului de vanator profesionist statea un barbat sensibil si inteligent. A reusit sa imi starneasca interesul si sa obtina o prima intalnire. Acum, dupa 12 ani, inca imi amintesc fiecare clipa a intalnirii noastre…

O intamplare adevarata / Pentru prima proba SuperBlog 2014 relatata