Diverse

Ultima calatorie trebuie sa fie decenta

Pe seama mortii se mai glumeste uneori sa mai indulcim realitatea. De la cantecul cu subinteles:”Opriti dricul/Opriti dricul/Sa se urce si nea Nicu”, pana la bancul acela de pe vremea cand blocurile ne erau intunecate si reci, romanul face haz de necaz si in nenorocire. Dar sa va spun bancul. Se zice ca un sot si o sotie stateau la geam si priveau cum trece un mort spre cimitir, iar vaduva il bocea: “Vasile, Vasile, unde te duci tu, Vasile? La intuneric si la frig Vasile!”Atunci sotia speriata, i-a strigat sotului: “Inchide repede geamul ca astia ne aduc mortul aici!”

Imi amintesc secvente din filmele americane, in care mortul era lasat pe cal, iar animalul ii trantea adesea trupul in tarana. La fel a patit si Manea, boierul “gros si artogos” din balada popular Toma Alimos, fiindca l-a injunghiat miseleste pe cel care dorea sa cinsteasca un paharel cu un barbat.

Se cunoste ca gradul de civilizatie al omenirii a crescut permanent, dupa respectul pe care-l acordam mortilor. Chiar si cei condamnati la moarte prin injectia letala sau pe scaunul electric sunt inmormantati decent si li se respecta o ultima dorinta inainte de moarte. Dar pentru cei care ne-au fost dragi sa nu cautam transport funerar decent?

Ar fi nedrept sa-i aducem acasa sau sa-i conducem pe ultimul drum cu o masina care se opreste din 5 in 5 metri sau scoate fum asemenea unui furnal! Nu ar fi cinstit ca dupa o viata de munca, sa-i transportam ca pe niste saci de cartofi cu un autoturism din care sar tablele, condus de un sofer nervos, care pune lumea sa alerge dupa mort ca la o cursa de viteza.

Soferii de la Funerare Nicolas au maniere si stiu sa duca un mort in asa fel incat lumea sa-l poata insoti, fara sa oboseasca. Ei se poarta cuviincios si stiu sa pastreze tacerea solemna in timpul ultimei calatorii.

O firma de pompe funebre cu experienta organizeaza ceremonia la superlativ, daca este solicitata, fiind atenta la urmatoarele detalii:

-pregatirea cu responsabilitate a trupului neinsufletit: imbalsamare, spalare, coafare, cosmetizare faciala si imbracarea acestuia

-punerea in sicriu insotit de lenjeria obligatorie si accesoriile acestuia

-manipularea cadavrului

-respectarea traditiilor si a memoriei defunctului.

Toate aceste actiuni dubleaza durerea familiei, de aceea aparitia firmelor ce ofera servicii funerare este inainte de toate un ajutor umanitar (o spun fara sa exagerez). Imaginati-va cat de greu i-ar fi unei mame sa stea si sa priveasca modul in care fiica ei este imbracata si aranjata pentru inmormantare! Si unui copil ii este foarte greu (orice varsta ar avea) sa se ocupe personal de tot ceea ce tine de ingoparea parintelui sau. Nu putem sa nu apreciem felul in care s-a trecut de la transportul improvizat, la cel decent, de la tinerea mortului in casa, la depunerea la capela.

Mai avem cativa pasi de facut pentru a invata sa fim decenti si in nenorocire:

-sa nu mai punem masinile sa sune cand mortul pleaca spre cimitir (au fost cazuri in care apartinatorii au murit de durere in acele momente)

-sa nu mai privim cum peste cei dragi cad bolovani si pamant fiindca este de-a dreptul sadic si nu meritam asta!

1 Comment

  1. ghelbere elena

    Acum firmele de servicii funerare se ocupa la cerere de tot ce inseamna o inmormantare.

Leave a Reply